Cercetările din zona interculturalului au fost dezvoltate preponderent de către antropologi, sociologi, psihologi sau alţi specialişti din domeniul socio-uman şi filosofic şi mult mai puţin de economişti şi manageri. Mai mult, economiştii şi managerii s-au mulţumit cu rezultatele furnizate de cercetările interculturale din antropologie, sociologie sau psihologie, în mod particular, trecând prea uşor deseori peste faptul că pentru afaceri ceea ce prezintă importanţă particulară nu este specificitatea culturală şi demersul intercultural ca atare ci anumite consecinţe ale acestora pentru comportamente, atitudini şi poziţii faţă de acţiune. Este motivul pentru care-mi propun aici o schematizare structurată a ceea ce ar trebui să devină un demers intercultural în management şi administrarea afacerilor. Iar ca punct de plecare vom avea însăşi scopul fundamental al managementului intercultural: exploatarea coerentă a diferenţelor culturale pentru realizarea de avantaje concurenţiale în cazul în care managementul este obligat să opereze în medii culturale diferite. Aşadar, managementul intercultural nu propune nici standardizare şi nici modificarea normelor sau valorilor culturale ale zonei în care afacerea se realizează. El îşi asumă misiunea identificării şi analizei elementelor de specificitate culturală care ar putea avea relevanţă în corecta conducere a unei afaceri prin valorizarea a ceea ce este dat pentru o periodă de timp, cel puţin, la nivel de comportamente, atitudini şi poziţii faţă de acţiune pentru indivizii aparţinând de grupul de referinţă (manageri, acţionari, angajaţi, clienţi, furnizori, bancheri, administraţii etc.) al afacerii în cauză. A exploata specificitatea culturală şi ai lăsa libertatea să evolueze aşa cum oamenii şi instituţiile locului simt mai bine.
- Published on: 1st November, 2004
- Keywords: CUVINTE CHEIE
- Final revision and acceptance: 15th October, 2004
Pendant la seconde moitié du XX-ème siècle et le début du XXI-ème siècle les processus d’intégration en Europe Occidentale se caractérisent par une globalisation plus importante. Dans une grande mesure cela est dû aux processus intensifs de collaboration transfrontalière entre deux ou plusieurs pays de la Communauté Européenne, ou bien entre les pays de l’Union Européenne et de l’Europe Centrale et de l’Europe de l’Est et du Nord.1 La collaboration transfrontalière décentralisée s’exprime par des actions communes, orientées vers le développement de relations de bonne volonté entre les autorités locales des territoires transfrontaliers des pays voisins qui en pratique se réalisent avec la conclusion de conventions entre les régions et d’accords de coopération et de collaboration. Durant les années pendant lesquelles s’effectue l’élargissement de l’Union Européenne à l’Est et au Sud-Est, la collaboration internationale décentralisée des régions au micro-niveau commence à jouer un rôle plus important pour l’accéllération des processus liés à l’élargissement de l’Union Européenne. Pour la réalisation effective des processus de la collaboration transfrontalière entre la Bulgarie et les pays voisins, plus particulièrement avec la Roumanie, il est nécessaire de connaître les méthodes d’appliquation conceptualisée dans les pays européens développés. Leur développement peut être envisagé sous deux aspects. Le premier concerne la résolution des problèmes de la collaboration transfrontalière décentralisée par des niveaux de réalisation du partenariat. Le second aspect concerne le côté riche en idées de la collaboration transfrontalière décentralisée. Puisque ces deux aspects de développement s’entremêlent et se complètent l’un l’autre, il ne faut pas les examiner séparément.
- Published on: 1st November, 2004
- Keywords: CUVINTE CHEIE
- Final revision and acceptance: 15th October, 2004
Tout au long de cet ouvrage nous voulons montrer que une démarche de management de la connaissance n’est pas une démarche marginale, mais elle doit impliquer progressivement toutes les fonctions clés de l’entreprise. L’un des éléments forts du management de la connaissance est bien évidement la formation permanente et professionnelle, c’est-à-dire le processus et les dispositifs permettant aux acteurs de l’entreprise l’accès et l’acquisition des savoirs nouveaux et la construction des compétences nécessaires à l’évolution de leurs emplois et métiers.
- Published on: 1st November, 2004
- Keywords: CUVINTE CHEIE
- Final revision and acceptance: 15th October, 2004
Articolul urmăreşte pe de o parte prezentarea celor mai moderne concepte utilizate pentru analiza statistică a managementului resurselor umane şi caracterizarea fluxurilor şi circuitului informaţiilor provenite din activităţile de resurse umane, pe de altă parte. Identificarea unui flux informaţional statistic optim constituie o bază a sistemului de management al resurselor umane al unei companii, necesar elaborării unui sistem informaţional statistic adaptat efortului de aderare la Uniunea Europeană. În contextul integrării, accentul pe activităţile de dezvoltare a resurselor umane va determina la nivelul companiei creşterea gradului de competitivitate, iar la nivel macroeconomic, evitarea şomajului datorat modificărilor structurale generate de integrare.
- Published on: 1st November, 2004
- Keywords: managementul resurselor umane, fluxul informaţiilor de resurse umane, dezvoltarea personalului, instruire şi perfecţionare
- Final revision and acceptance: 15th October, 2004
ABSTRACT
- Published on: 1st November, 2004
- Keywords: CUVINTE CHEIE
- Final revision and acceptance: 15th October, 2004
ABSTRACT
- Published on: 1st June, 2004
- Keywords: CUVINTE CHEIE
- Final revision and acceptance: 15th May, 2004
ABSTRACT
- Published on: 1st June, 2004
- Keywords: CUVINTE CHEIE
- Final revision and acceptance: 15th May, 2004
Domenii relativ noi şi cu o directă raportare şi aplicabilitate la nivelul managementului organizaţional, Knowledge Management (KM) - managementul cunoştinţelor, şi Project Management (PM) - managementul proiectelor sunt punctele de interes în jurul cărora s-au dezvoltat demersuri teoretice şi aplicative, discipline universitare, specializări şi instituţii. Lucrarea de faţă îşi propune o analiză comparativă la nivel conceptual, aplicativ, o ilustrare a modului în care cele două domenii se susţin reciproc şi, în încheiere, evidenţierea unor caracteristici ale proiectelor de transfer al cunoştinţelor şi al tehnologiilor derulate în România. O comparaţie directă între cele două domenii poate include şi elemente forţate - evident că cele două concepte au arii disjuncte; intenţia autorului este de a sublinia doar acele elemente de legătură şi susţinere între aceste domenii.
- Published on: 1st June, 2004
- Keywords: CUVINTE CHEIE
- Final revision and acceptance: 15th May, 2004
ABSTRACT
- Published on: 1st June, 2004
- Keywords: CUVINTE CHEIE
- Final revision and acceptance: 15th May, 2004
ABSTRACT
- Published on: 1st June, 2004
- Keywords: CUVINTE CHEIE
- Final revision and acceptance: 15th May, 2004
ABSTRACT
- Published on: 1st June, 2004
- Keywords: CUVINTE CHEIE
- Final revision and acceptance: 15th May, 2004
ABSTRACT
- Published on: 1st June, 2004
- Keywords: CUVINTE CHEIE
- Final revision and acceptance: 15th May, 2004
ABSTRACT
- Published on: 1st June, 2004
- Keywords: CUVINTE CHEIE
- Final revision and acceptance: 15th May, 2004
