ABSTRACT
- Published on: 1st November, 2006
- Keywords: CUVINTE CHEIE
- Final revision and acceptance: 15th October, 2006
Teoria economică dispune de diferite mijloace pentru a analiza şi clarifica situaţia construcţiei europene: teoria creşterii permite analiza mecanismelor de creştere economică şi perspectivele de convergenţă sau divergenţă ale economiilor, teoriile econometrice oferă metode de evaluare a fenomenelor de convergenţă, iar teoriile geografiei economice permit studierea mecanismelor de aglomerare a activităţilor economice, precum şi impactul disparităţilor geografice asupra disparităţilor economice. Plecând de la aceste teorii L. Vandendorpe (1997) a realizat un studiu asupra modului de prezentare a rapoartelor Comisiei Uniunii Europene, începând cu 1981. Astfel, un prim raport elaborat în 1981 pune accentul asupra factorilor explicativi ai dezvoltării regionale (conform modelului neoclasic al creşterii, Solow 1956): demografia, piaţa muncii, investiţiile. Cel de-al doilea şi al treilea raport (1984, 1987) vin să completeze schema precedentă, încorporând factori geografici cu caracter central (urbanizarea, concentrarea activităţilor în sectorul terţiar, costuri salariale ridicate) sau cu caracter periferic (zona rurală, densitatea redusă a activităţilor industriale şi terţiare, costuri salariale scăzute). Aceşti indicatori permit elaborarea unei ierarhii a regiunilor şi permit mai degrabă evaluarea disparităţilor decât explicarea dezvoltării economice. Ce de-al patrulea raport (1991) abandonează prezentarea geografică pentru a se recentra asupra explicaţiilor economice ale dezvoltării şi evaluarea potenţialului de creştere a regiunilor. În acest scop au fost utilizate elemente ale teoriei creşterii endogene, dar şi indicatori care să reflecte structura şi calitatea educaţiei. Ce deal cincilea raport (1994) marchează o nouă ruptură, mai ales prin definirea unui indicator care să facă distincţie între criteriile economice şi cele geografice (o zonă îndepărtată din punct de vedere geografic de centrul Europei nu este îndepărtată şi din punct de vedere al dezvoltării). De altfel, evaluarea economică are în vedere competitivitatea regiunilor, iar indicatorul central este creşterea productivităţii: factorii calitativi reţinuţi anterior permit explicarea modului de menţinere sau de creştere a productivităţii regionale şi capacitatea regiunilor europene de a se integra într-un mediu mai degrabă mondial decât european. Un elemente interesant al acestui raport este evaluarea impactului politicii regionale a Uniunii Europene asupra dezvoltării economice şi asupra competitivităţii regiunilor mai puţin dezvoltate. Pesimismul ne îndeamnă să ne întrebăm asupra pertinenţei mecanismelor de creştere utilizate în politica regională europeană. Un prim raport asupra coeziunii economice şi sociale (1996a) şi altul privind impactul politicilor structurale asupra coeziunii (1996b) prezintă la modul descriptiv impactul fondurilor structurale asupra situaţiei economice, fără a da reale explicaţii eşecului.
- Published on: 1st November, 2006
- Keywords: CUVINTE CHEIE
- Final revision and acceptance: 15th October, 2006
ABSTRACT
- Published on: 1st November, 2006
- Keywords: CUVINTE CHEIE
- Final revision and acceptance: 15th October, 2006
Lucrarea îşi propune să evidenţieze aspectele principale referitoare la procesul de regionalizare şi conturare a politicilor de dezvoltare în România. Sunt descrise componentele fundamentale de intervenţie asupra zonelor defavorizate, unele dintre rezultatele de impact şi sunt evidenţiaţi principalii factori cu impact asupra dezvoltării economico-socială în contextul diferitelor tipuri de regiuni, punându-se accent pe aspectele inovative şi modelele de comportament regional. Metodele utilizate în cadrul cercetării au inclus analiza comparativă, analiza de conţinut a diferitelor rapoarte ale Uniunii Europene, analiza – diagnostic. Rezultatele cercetării au fost direcţionate spre evidenţierea aspectelor critice ale procesului de dezvoltare regională în România.
- Published on: 1st November, 2006
- Keywords: CUVINTE CHEIE
- Final revision and acceptance: 15th October, 2006
Alături de variabilele economice, politice şi sociale, specificitatea culturală a ţării sau regiunii în cauză joacă un rol important. Cercetări şi studii realizate în ultimii 30 de ani (vezi bibliografia de capitol) furnizează argumente şi explicaţii pertinente şi nu numai logice. Două sunt sensurile principale ale influenţei specificităţii culturale asupra creşterii şi convergenţei economice. Primul priveşte starea şi evoluţia sistemului economic considerat în sine şi se referă la poziţionarea generică a individului şi/sau grupului faţă de acţiune şi implicarea acestuia în organismele creatoare de valoare. Este vorba de natura şi sensurile comportamentelor, atitudinilor şi poziţiilor faţă de acţiune ale indivizilor aparţinători de o anumită cultură şi de consecinţele acestora asupra eficacităţii şi eficienţei activităţii individului ca atare şi în conexiune cu alţii în cadrul respectivei organizaţii (întreprindere, corporaţie, instituţie). Rolul managementului organizaţiei este decisiv în realizarea unei sinergii culturale pozitive. Acest prim sens este relevant pentru abordarea creşterii economice în sine a unui sistem. Al doilea sens este mai potrivit în abordarea convergenţei economice, aceasta obligând la situarea simultană a cel puţin două sisteme în acelaşi spaţiu de coordonate pentru a urmări evoluţia lor în timp şi a obţine soluţii pentru stimularea a cel puţin unuia dintre acestea pentru a atinge sau depăşi starea sau nivelul de dezvoltarea ale celuilalt, considerat de referinţă. Acest sens este pus în evidenţă printr-o abordare interculturală a celor două sisteme economice concurente (folosim cuvântul « concurente » pentru a sugera o anumită tensiune pozitivă ce se creează între cele două sisteme şi nu apelând la conotaţia posibil negativă ce ar putea fi receptată într-un context al disputelor de piaţă). Într-un asemenea sens, specificitatea culturală apare prin ceea ce oferă ea pentru adaptarea comportamentelor, atitudinilor şi poziţiilor faţă de acţiune ale indivizilor din cele două (sau mai multe) ţări (regiuni) vizate în cercetarea problemelor convergenţei economice. Aici, este mai importantă o anumită mobilitate sau flexibilitate «culturală» a individului ca şi o capacitate specifică a managementului organizaţional, politic şi administrativ de a conecta sisteme diferite, a le pune să lucreze împreună în condiţii de eficienţă şi eficacitate, obţinând astfel o sinergie pozitivă sesizabilă. Un sistem va putea evolua mai rapid decât altul, favorizat poate chiar de starea şi evoluţia, pozitive şi ele, ale acestuia şi de ceea ce-i oferă acest al doilea sistem ca suport în sens de knowhow, mai ales, de transfer de resurse intangibile, în general. România poate fi întro asemenea situaţie, de beneficiar al transferului de resurse intangibile şi de sistem în evoluţie accelerată pentru a atinge starea unui sistem economic echivalent european. Problema convergenţei economice prin prisma suportului cultural poate fi pusă şi propusă spre rezolvare în mai multe perspective, toate situate întrun spaţiu al complementarităţii şi nu ca alternative concurente. Însăşi ideea de integrare europeană presupune valorizarea elementelor de specificitate culturală şi nu standardizarea în materie de practici şi modalităţi de aplicare a măsurilor şi acţiunilor preconizate pentru a realiza scopul şi obiectivele propuse la nivel de sistem european integrat, de regiune şi de ţară.
- Published on: 1st November, 2006
- Keywords: CUVINTE CHEIE
- Final revision and acceptance: 15th October, 2006
Managementul cunoştinţelor este o ramură a domeniului cunoştinţelor manageriale care se ocupă de realizarea de acţiuni privind cunoaşterea (knowledge actions), cum ar fi organizarea, blocarea, filtrarea, culegerea, stocarea, partajarea, diseminarea şi utilizarea obiectelor cunoaşterii (knowledge objects), identificate ca fiind informaţii, date, experienţe, evaluări, analize şi iniţiative. Managementul cunoştinţelor presupune capturarea cunoştinţelor acolo unde sunt create, împărtăşirea lor către oameni şi aplicarea lor într-un proces productiv. Fiind focalizat pe identificarea cunoştinţelor şi exprimarea lor astfel încât să fie împărtăşite de o manieră formală pentru a fi refolosite, managementul cunoştinţelor permite rezolvarea problemelor, învăţarea dinamică, planificarea strategică şi luarea deciziilor într-o manieră eficientă şi eficace. Managementul cunoştinţelor a fost dezvoltat ca filozofie şi aplicaţii de către companii, însă el oferă o serie de concepte şi de modele de lucru care pot fi extinse la nivel regional, pentru a genera efecte pozitive importante în dezvoltarea regională. Acest lucru se datorează în principal faptului că evoluţiile teoretice şi aplicative din managementul cunoştinţelor sunt în congruenţă cu elementele definitorii ale jocului concurenţial şi cu tipul de competitivitate care predomină în viaţa economică a lumii. Dezvoltarea regională este o preocupare importantă la nivel european, fiind statuată ca prioritate prin obiectivele de coeziune socială şi economică ale Uniunii Europene. În acest context, managementul cunoştinţelor se constituie ca un domeniu ştinţific din care pot apărea soluţii la problemele de dezvoltare regională.
- Published on: 1st November, 2006
- Keywords: CUVINTE CHEIE
- Final revision and acceptance: 15th October, 2006
ABSTRACT
- Published on: 1st June, 2006
- Keywords: CUVINTE CHEIE
- Final revision and acceptance: 15th May, 2006
Globalization has economic roots and political consequences, but it also has brought into focus the power of culture in this global environment. To a large extent, globalization promotes integration of the world and calls for the removal of all cultural barriers. Cultural exchange is positive, although the skeptics consider that it runs the risk of homogenization. The idea of this paper came from a paradox identified by John Naisbitt in today’s global economy, according to which the bigger the world economy, the most powerful its smallest players. This paradox is transposed and developed at the cultural level, in an attempt to prove that, actually, globalization does not lead a blandly uniform, Orwellian world, does not strip away the identity but, furthermore, amplifies their role. And if we wonder about the possibility of a universal culture, the answer should be: the universal culture of liberty.
- Published on: 1st June, 2006
- Keywords: CUVINTE CHEIE
- Final revision and acceptance: 15th May, 2006
It’s getting more obvious with every day passing by, that the globalization is the framework of every human activity. That’s why its better understanding became more and more important during the last years. This phenomena complexity makes things difficult, and asks for an interdisciplinary approach. Is in our mind to create a dynamic model measuring the globalization. Also the model will explain some interrelationships of the identified factors. We shall search from this point of view, the connection between regionalization and globalization, with a special attention on integration as a regional mechanism. The econometric measure should put together not only economical variables, but geographical, political and socio-cultural ones. This will ensure a complete understanding of globalization, its determinants and the way those deploy in practice.
- Published on: 1st June, 2006
- Keywords: globalization, integration, relocation, regionalization, model, lohn industry
- Final revision and acceptance: 15th May, 2006
The present article intends to be a short but general overview of the main perspectives on individualism. As any other respectable science, economics was in a permanent search of an appropriate method. Its complex phenomenology requested a mechanism to build the analysis on. And individualism can be counted among the key-principles of economic judgement. The history of economic thought makes frequent referrings to the issue. There are two main interpretations given to the term of individualism. On one side there is the methodological norm of analysis for economics as science. On the other hand is the pragmatic sense, an economic behavior. Economic theory interacts with practice. Having homo oeconomicus rationalis as theoretical starting point the analysis developed in the works of the classics and neoclassics and found a redoubtable opponent in the socialist philosophy and praxis.
- Published on: 1st June, 2006
- Keywords: individualism, hierarchy, social puzzle, spontaneous order, pure entrepreneur, wealth
- Final revision and acceptance: 15th May, 2006
The complex process of European Integration finds Romania standing not only as a geopolitical entity but as a culture, too. We can talk about the culture in terms of “layers” – explicit, norms and values, implicit – and in terms of “levels” – national, organisational, functional. As a dynamic process, culture is the result of permanent adaptation inside the former experiences frame. Romanian behavioural and attitudinal specificity bear the mark of the communist system - proletarian ideal, estate property, centralised economy – that left deep traces in Romanian actuality, as Hofstede’s five dimension diagnosis model reveals. It is this glasses that we have to look through for a better understanding of the integration process and results.
- Published on: 1st June, 2006
- Keywords: cultură, specificitate culturală, adaptare, dimensiuni ale culturii, comunism, integrare,import de valori
- Final revision and acceptance: 15th May, 2006
The essay stresses the importance of bringing multinational companies (CMNs, also referred to as transnational corporations) under the authority of international law, as an indispensable condition for developing and consolidating the implementation of cross-border environmental management – a key element in addressing environmental issues related to international production and in conceptualizing the debate on the foreign investors’ social responsibility and accountability regarding the overseas operations. The solution to eliminate the legal void existing at international level and thus contribute to sustainable economic development is to adopt, implement and monitor the enforcement of a set of clearly defined and unanimously accepted standards for an environmentally responsible business activity – with particular interest on the operations carried out in developing countries. The analysis shows the inadequacy of the voluntary approach, the insufficiency of the national legislation, as well as the necessity for a more transparent business environment, with the purpose to point out the reasons why CMNs should fall under the remit of international law
- Published on: 1st June, 2006
- Keywords: companie multinaţională, management ambiental transnaţional, standarde internaţionale, responsabilitate socială, dezvoltare economică sustenabilă, legislaţie naţională
- Final revision and acceptance: 15th May, 2006
Why Branding Romania? The current work is trying to bring a delicate matter into discussion – do we have a country brand or not? It is just the starting point towards a more elaborate perspective, but it gives the reader the opportunity to express personal opinions. The concept of national identity has always represented a problem of major importance, both for the inhabitants of that country, but also for the foreigners. In the context of our lobby for the adherence to the European Union, steps in the need of a powerful brand, able to compete against other countries on tourists, investments and international contracts. The study of other country brands is the basics of our discusion
- Published on: 1st June, 2006
- Keywords: CUVINTE CHEIE
- Final revision and acceptance: 15th May, 2006
This article comments on the ethics of evading the income tax that has been relatively ignored in both the accounting and ethics literature. Tax evasion involves both moral and legal issues. There are basically three ways to view the ethics of tax evasion. Some authors take the position that it is never ethical to evade taxes even if you are a Jew and Hitler is the tax collector. Others hold the view that tax evasion is sometimes justified, either because the tax in question is unfair or because taxes are used to support the military. The third position takes the view that tax evasion is always justified, or at least that there are no strong arguments to justify the position that tax evasion is unethical. In this work we try to put some new questions, try to respond at some question about this perspective (approaches).
- Published on: 1st June, 2006
- Keywords: tax evasion, ethics, religion, just taxes, corrupt state, moral obligation
- Final revision and acceptance: 15th May, 2006
Are you an impulsive buyer?” Most of those asked would be tempted to answer “No”, considering themselves rational buyers. And still, most of the times people go to the supermarket with a list of a few items but arrive at the cash register with a full shopping cart or with a lot of regrets (if they don’t have enough money). Few are aware of the fact that supermarkets use a whole range of techniques to influence their shopping behavior
- Published on: 1st June, 2006
- Keywords: CUVINTE CHEIE
- Final revision and acceptance: 15th May, 2006
The present article sought to examine the principal trends in personnel selection process. Regardless of the type of company, personnel selection typically involves the next sources of input: interview, review of prior educational and work history and an objective evaluation of knowledges, skills and/or personality. This type of personnel selection is often described as an evaluation of “can-do” factors. So, traditional selection procedures focus on the “can-do” aspects of a job candidate. Most hiring managers realize that creating a good match between a job and a job candidate involves not only determining the candidate’s knowledges and skills related to the job, but also whether he/she will be a good personal fit with the job and the organizational culture. The personality of the people hired should match the company’s personality. Also, a potential employee’s personal values should align with the company’s values. Only the companies which focus on hiring the right people – people who will “fit” into the organization’s culture – will have a considerable advantage over their competitors.
- Published on: 1st June, 2006
- Keywords: human resources management/managementul resurselor umane, personnel selection/selecţia personalului, company’s culture/cultura companiei, job candidate’s personality/personalitatea candidaţilor, job candidate’s values/setul de valori ale candidaţilor, right people/oameni potriviţi
- Final revision and acceptance: 15th May, 2006
The objective of this essay is to show the types of budgets in the international practice. We present a direct comparison between the state budgets in its tradisional mode as a budget of means and the alternative: the programme budgets. Advantages and disadvantages of thees types of budgets are presented. In the second part of the essay are shown the determination methods of budgetary revenue and expenditure; first the classical determination methods of budgetary indicators and then the modern ones.
- Published on: 1st June, 2006
- Keywords: budgets of means; programme budgets; budgetary indicators; the method of direct evaluation; R.C.B.; the cost-benefit analysis.
- Final revision and acceptance: 15th May, 2006
ABSTRACT
- Published on: 1st June, 2006
- Keywords: CUVINTE CHEIE
- Final revision and acceptance: 15th May, 2006
