Dumitru ZAIŢ
 

Demersul de cercetare este un parcurs complex, ale cărui rezultate sunt, în bună măsură, dependente de opţiunea metodologică a cercetătorului. Deşi pare general admisă, această alegere este rareori un produs raţional, rezultat al unor raţionamente şi judecăţi adecvate. Nu rareori suntem dominaţi de o anumită rutină sau influenţaţi de ceea ce este deja întreprins, cunoscut (din manual, din expe-rienţa altora ) sau intuit. Construcţiile teoretice sunt cele care par a se preta la demersuri bazate pe metodologie propriuzisă (în sensul de drum logic, bazat pe anumite reguli, procedee, tehnici sau instrumente ca şi pe un know-how deja deprins). Fără a nega faptul că imaginaţia, fantezia şi intuiţia sunt importante pentru rea-lizarea unui demers de cercetare, trebuie să ad-mitem totuşi că acestea sunt importante mai degrabă pentru o anumită creativitate în ştiinţă, cea care favorizează întâlnirea cu neprevăzutul revelaţiei remarcabile sau doar neaşteptat. Conceptele de etic şi emic raportate la cercetare, în particular din intercultural, trebuie privite ca având menirea a diferenţia sensul abordării. În cazul demersului emic, studiul este orientat către intimitatea unei entităţi culturale, spre aspectele intrinsece şi relevante ale acesteia în raport cu indivizii care o compun, în timp ce, pentru demersul etic, ceea ce se urmăreşte este generalitatea şi universalitatea culturală, fiind similară cu utilizarea foneticii de către lingvişti.

  • Published on: 1st November, 2007
  • Keywords: Cercetare interculturală, metodologie, emic, etic
  • Final revision and acceptance: 15th October, 2007
Blandine VANDERLINDEN
 

Effectuer un travail de recherche et, de manière plus spécifique, préparer une thèse c’est tenter d’apporter quelques connaissances nouvelles concernant le sujet étudié. Très concrètement, ma recherche doctorale relève du management interculturel et porte plus précisément sur les critères et les outils utilisés pour lire les cultures organisationnelles dans un contexte roumain. Le plaisir de la découverte ne peut cependant faire oublier ni la rigueur ni la méthode. Cet article se propose de soumettre les étapes envisagées dans ce travail aux exigences épistémologiques et méthodologiques de la recherche scientifique en sciences sociales. En d’autres mots, je souhaite éclairer ma propre démarche par une réflexion sur les conditions d’ordre épistémologique et d’ordre méthodologique qui permettent de construire de la connaissance dans le domaine spécifique du management interculturel. Cet article ne prétend pas à l’exhaustivité. Il vise simplement à soumettre aux critères scientifiques de la recherche les choix que j’ai été amenée à faire. En ce sens, ils sont tout à fait personnels, mon souci étant chaque fois d’adapter la réflexion au sujet traité dans toute sa complexité. Ce questionnement épistémologique et méthodologique sur la recherche en management interculturel doit beaucoup à l’équipe du MIME de l’ICHEC1 au sein de laquelle je travaille. Préoccupation constante de cette équipe, ce questionnement a été initié par Pierre Dupriez dès la création de l’Unité de recherche (Dupriez, 1999). Depuis, il a donné lieu à plusieurs formulations (Dupriez, Paquet, 2005; Paquet, 2006) qui constituent les références principales sur lesquelles s’appuiera ma propre démarche.

  • Published on: 1st November, 2007
  • Keywords: management interculturel, méthodologie de la recherche en sciences sociales, épistémologie, culture nationale, culture organisationnelle, concepts, critères, outils
  • Final revision and acceptance: 15th October, 2007
Octavian JABA
 

În articol încercăm să argumentăm necesitatea ca toate disciplinele economice de învăţământ să-şi precizeze încă de la începutul dezvoltării conţinutului, obiectul de studiu şi cercetare, precum şi metoda sau metodele folosite. De asemenea, este important să se arate dacă disciplina în cauză este o parte sau un modul dintr-o ştiinţă de bază, care se impune a fi prezentată în mod distinct. În modul acesta se va reuşi să se realizeze un plus de rigoare şi de claritate în prezentarea cunoştinţelor, precum şi evitarea suprapunerilor şi interferenţelor cu alte discipline. Se arată şi maniera după care trebuie prezentat domeniul şi obiectul de cercetare, precum şi metoda sau metodele folosite.

  • Published on: 1st November, 2007
  • Final revision and acceptance: 15th October, 2007
Ioan CIOBANU
 

Preocuparea fundamentală a societăţii româneşti în prezent este modernizarea stilului său cu privire la relaţiile umane, modelele sale de autoritate, modalităţile de luare a deciziilor colective şi a guvernării. Dezideratul naţional este un model economic de dezvoltare durabilă, cu o rentabilitate structurală acceptabilă a activităţii productive, cu un Stat coordonator, incitator şi strateg.

  • Published on: 1st November, 2007
  • Final revision and acceptance: 15th October, 2007
Angelica-Nicoleta ONEA
 

Între religie şi cultură există o influenţă reciprocă. Din vocabularul şi teoria sferei religioase pătrund cuvinte, sensuri, înţelesuri, interpretări în sfera laică, astfel încât viaţa profană a unui popor este marcată de atitudini, comportamente şi poziţii faţă de acţiune induse de sentimentul religios. Cultura este „suportul” pe care o religie se poate altoi sau nu. Pentru economia şi administrarea afacerilor în general ori pentru Managementul intercultural în particular sunt importante modificările profunde pe care religia le produce asupra individului, raportate la scopurile întreprinderii, scopuri care pot fi atinse prin şi cu oameni. Acestea sunt motivele pentru care considerăm utilă şi necesară identificarea, cunoaşterea elementelor de specificitate religioasă, a criteriilor de diferenţiere culturală raportate la acest factor de influenţă culturală.

  • Published on: 1st November, 2007
  • Keywords: religie, specificitate culturală, criterii de diferenţiere culturală, monoteism, budism, hinduism.
  • Final revision and acceptance: 15th October, 2007
Ramona FRUNZĂ
 

Edificarea unei economii de piaţă şi statutul României de nou stat membru al Uniunii Europene pun în faţa practicii şi ştiintei economice numeroase probleme complexe, microeconomice şi macroeconomice, social-politice, toate vizând, pe de o parte, relaţiile de proprietate, producţia, repartiţia, schimbul şi funcţionarea mecanismului economic, iar pe de altă parte, ridicarea nivelului de dezvoltare economică şi accesul într-o măsură tot mai mare a indivizilor la bunăstare. Acum, când ţara noastră trebuie să facă faţă provocărilor Pieţei Europene, cu atât mai mult se impune realizarea de analize instituţionale aprofundate, o nouă abordare a guvernării şi o implicare activă a societăţii civile în asumarea responsabilă a contextelor, direcţiilor şi condiţiilor accelerării dezvoltării prin respectarea regulii legii în domeniul proprietăţii şi prin luarea de măsuri eficiente care să protejeze proprietatea privată.

  • Published on: 1st November, 2007
  • Keywords: proprietate privată, instituţii, dezvoltare economică, regula legii, guvern, UE
  • Final revision and acceptance: 15th October, 2007