Dumitru ZAIŢ
 

ABSTRACT

  • Published on: 1st November, 2003
  • Keywords: CUVINTE CHEIE
  • Final revision and acceptance: 15th October, 2003
Lorin DRAGAN
 

ABSTRACT

  • Published on: 1st November, 2003
  • Keywords: CUVINTE CHEIE
  • Final revision and acceptance: 15th October, 2003
Daniela-Tatiana CORODEANU
 

ABSTRACT

  • Published on: 1st November, 2003
  • Keywords: CUVINTE CHEIE
  • Final revision and acceptance: 15th October, 2003
Vasil MANOV
 

ABSTRACT

  • Published on: 1st November, 2003
  • Keywords: CUVINTE CHEIE
  • Final revision and acceptance: 15th October, 2003
Simona-Roxana NICA
 

ABSTRACT

  • Published on: 1st November, 2003
  • Keywords: CUVINTE CHEIE
  • Final revision and acceptance: 15th October, 2003
DU RÉSEAU PGV
 

ABSTRACT

  • Published on: 1st November, 2003
  • Keywords: CUVINTE CHEIE
  • Final revision and acceptance: 15th October, 2003
Dumitru ZAIŢ
 

Privită ca tendinţă spre "integrare la nivel planetar", globalizarea poate fi considerată elementul simbol al unei controverse care animă de multă vreme politica, teoria şi practica economică. Iniţiată conceptual şi filosofic în ultimile decenii ale secolului deja trecut, ea s-a manifestat constant de-a lungul timpului, fiind doar denumită diferit. A fost acuzată ca expansionism economic sau militar, apărată ca misionarism creştin, cultivată şi promovată sub forma relaţiilor de colaborare sau cooperare economică, supusă discreţiei ca dimensiune a sferelor de influenţă sau văzută ca binecuvântata căutare a zonelor favorabile exodului migrator. Nici unul din aceste antecedente nu pare însă a acoperi suficient complexitatea şi extensia actuală a ceea ce numim acum globalizare. Deşi aspectul motivaţional cel mai frecvent invocat este oarecum acelaşi (progresul prin integrare obţinut în urma extensiei planetare a afacerilor, tehnicii şi tehnologiei, comerţului şi informaţiei), globalizarea nu a reuşit încă să aibă doar susţinători. Ca şi altădată, globalizarea intră în conflict cu dimensiunea şi caracteristicile naţionale ale existenţei şi evoluţiei individului şi colectivităţilor. Nici soluţii subtile de genul "think global - act local" nu au reuşit să tempereze semnificativ tensiunile respective, aşa cum nici iniţierea şi cultivarea unui "cod al eticii multinaţionalelor " nu au reuşit să realizeze cu destul de puţină vreme în urmă. Conflictul dintre globalizare şi specificitatea culturală pare a intra într-o fază a concilierii, poate spre stingerea totală, una din soluţiile propuse fiind ceea ce deja se numeşte Management Intercultural. Cercetările în domeniu ca şi experienţa practică cumulată la nivelul unor întreprinderi şi corporaţii multinaţionale au dus la realizarea unor deschideri semnificative prin care tendinţa de globalizare să poată fi percepută ca fiind pozitivă, Managementul intercultural oferind soluţii, instrumente şi explicaţii pentru adaptarea la intercultural. Managementul intercultural a apărut şi s-a dezvoltat ca încercare de a identifica, analiza şi gestiona diferenţele culturale în scopul obţinerii de efecte pozitive de către întreprindere în termeni de profit, parte de piaţă, imagine etc. Punctul de plecare al acestuia îl constituie deci cunoaşterea particularităţilor culturale ale locului sau regiunii în care o afacere (întreprindere, corporaţie, filială etc.) îşi propune să se dezvolte (iniţieze, consolideze, restructureze, delocalizeze...). Studiul nostru propune o abordare particulară a conţinutului şi structurii Managementului intercultural prin prisma câtorva tipuri de demersuri cu ajutorul cărora se poate realiza identificarea şi analiza elementelor specifice diferitelor culturi, utile bunei administrări a afacerilor. Referinţele conceptual-metodologice sut cele furnizate prin trei din cele mai bine puse la punct demersuri cunoscute: Hofstede - programul mental ierarhizat; Moran şi Harris - sinergia culturală; Eduard şi Mildred Hall - decodajul cultural.

  • Published on: 1st June, 2003
  • Keywords: CUVINTE CHEIE
  • Final revision and acceptance: 15th May, 2003
Herbert ROTFELD
 

Nota traducătorului: sistemul american de notare are o scală ce foloseşte litere: A+, A, A- , ... până la E- (cea mai mică notă). A şi A+ sunt echivalentul pentru 10 (doar că A+ se dă pentru un punctaj între 97 şi 100; A+ ar fi un fel de "10 cu felicitări"), E echivalentul lui 5 (F înseamnă deja “picat”). Fiecare literă are desemnat un număr de puncte, A primind 4 (maximul posibil). Studenţii trebuie să parcurgă un număr de cursuri obligatorii pentru specializarea la care s-au înscris şi au posibilitatea de a alege, până la completarea numărului de cursuri (credite) necesare absolvirii, dintre multe alte cursuri opţionale (funcţionează sistemul de credite transferabile).

  • Published on: 1st June, 2003
  • Keywords: CUVINTE CHEIE
  • Final revision and acceptance: 15th May, 2003
Adriana ZAIŢ
 

ABSTRACT

  • Published on: 1st June, 2003
  • Keywords: CUVINTE CHEIE
  • Final revision and acceptance: 15th May, 2003
Adriana ZAIŢ
 

ABSTRACT

  • Published on: 1st June, 2003
  • Keywords: CUVINTE CHEIE
  • Final revision and acceptance: 15th May, 2003
Claudia ASIMINOAIE
 

ABSTRACT

  • Published on: 1st June, 2003
  • Keywords: CUVINTE CHEIE
  • Final revision and acceptance: 15th May, 2003
Claudia ASIMINOAIE
 

ABSTRACT

  • Published on: 1st June, 2003
  • Keywords: CUVINTE CHEIE
  • Final revision and acceptance: 15th May, 2003