ABSTRACT
- Published on: 1st November, 2000
- Keywords: CUVINTE CHEIE
- Final revision and acceptance: 15th October, 2000
Bien avant que le mur de Berlin ne s'écroule, les gens de l'Est (1) se sentaient capables de développer une économie libérale et de construire des États démocratiques. L'une des motivations profondes qui ont poussé les gens de l'Est à combattre le communisme était la volonté de se rapprocher du niveau de vie des pays occidentaux. Dans cette partie de l'Europe Centrale qui n'a jamais cessé de revendiquer son appartenance culturelle à l'Ouest, le mythe de l'initiative privée était presque aussi fort que celui de la liberté et de la prospérité occidentale (2). Si la destruction du mur de Berlin a ouvert la porte de la démocratisation de la vie politique, elle a également conduit vers un affaiblissement, plus ou moins marqué, selon les pays, des institutions d'État, accompagné de l'émergence de nouveaux acteurs économiques. Durant les dix dernières années nous avons ainsi observé une profonde mutation culturelle qui s'opérait et qui s'opère encore à l'Est. Dans ce texte, faute de place, nous n'évoquerons que trois aspects de ce processus de transformation aux multiples facettes. Nous analyserons, en particulier, le contexte culturel de l'émergence de nouveaux acteurs économiques qui ont rempli le vide laissé par la disparition plus ou moins brutale de l'État totalitaire. Nous nous demanderons s'il est possible de parler de la naissance de bourgeoisies nationales. Toutes ces analyses permettront d'évaluer l'ensemble des phénomènes observés, soit en termes de renforcement des distances culturelles Est-Ouest, soit en termes de proximités qui peuvent laisser penser que les pays d'Europe Centrale et Orientale font (bien que partiellement) partie de cet ensemble que l'on a pour habitude d'appeler l'économie mondiale.
- Published on: 1st November, 2000
- Keywords: CUVINTE CHEIE
- Final revision and acceptance: 15th October, 2000
The aim of this paper is to make a challenge to a multi, inter and trans-disciplinary approach and dialogue as an example of how management could be in a postmodern world. The application of this relative new way of thinking is made here to the health systems, as a most sensitive barometer of the state of the art of a real society. The author is preoccupied of inducing the idea that the the transdisciplinary thinking is very beneficial both for knowledge and for practical management. Management itself is changing because the real world is changing. New realities need new words. New ideas need new concepts. New trends need new theories. So, in the beginning, the author is defining the fundamental concepts of our human existence (be it viewed as individual, social or societal): economic, politic and ethic. The three concepts are referring to one and the same reality; thus the conclusion is that they are identical in their very essence. All the three have as essence MAN (or, generally speaking, the human being) viewed as a dialectical corelation between ENDS and MEANS. By this kind of defining economic, political and ethical dimensions of the human life we are ignoring the classical and modern distinction between these “fields” and their corresponding “sciences”: Economics, Politics and Ethics. Management is considered as a very practical and sophisticated way of manipulation. The two concepts are synonims. Practical management is concerned with all three dimensions above mentioned. The postmodern manager is a new kind of person, who needs a lot of knowledge and abilities. The cultural and informational side of the management is a a postmodern characteristic and it is especially applied to non-material systems as social systems or health systems. The postmodern way of “doing” health is discussed in the last part of the paper.
- Published on: 1st November, 2000
- Keywords: CUVINTE CHEIE
- Final revision and acceptance: 15th October, 2000
Why do the international mergers and acquisitions succeed or fail? The researchers have not provided yet the final answer, but it is sure that the new corporations resulting from mergers and acquisitions often face serious cultural problems due to the cultural differences that inherently appear in such organization. This paper focuses on the factors that can moderate the effects of this differences (thus diminishing the shock of the cultural changes) and on the four ways in which the acculturation process can take place during mergers and acquisitions.
- Published on: 1st November, 2000
- Keywords: CUVINTE CHEIE
- Final revision and acceptance: 15th October, 2000
ABSTRACT
- Published on: 1st November, 2000
- Keywords: CUVINTE CHEIE
- Final revision and acceptance: 15th October, 2000
Pluralismul cultural devine din ce în ce mai mult o caracteristică a societăţilor dar în acelaşi timp şi un răspuns absolut normal la fenomenul globalizării, tot mai accentuat în prezent. Întrebarea care se naşte este dacă în acest caz globalizarea ar putea marca adevăratul început al căutării, şi evident al găsirii unui model de dezvoltare şi creştere economică bazat pe diferenţe sau influenţe culturale. Ca atare, ceea ce ar trebui făcut este ca fiecare ţară să-şi stabilească (definească) propriul model de capitalism şi democraţie şi, în acelaşi timp să nu ignore faptul că viitorul este puternic influenţat de trecut. Pe de altă parte evoluţia din ultimii ani a ţărilor în curs de dezvoltare argumentează incă o dată faptul că societăţile au propriul lor model de dezvoltare; fiecare societate are propriile structuri sociale şi politice şi mai ales propriile valori culturale, iar rolul statului şi al politicilor naţionale evoluează în strânsă legătură cu acestea.
- Published on: 1st November, 2000
- Keywords: CUVINTE CHEIE
- Final revision and acceptance: 15th October, 2000
ABSTRACT
- Published on: 1st November, 2000
- Keywords: CUVINTE CHEIE
- Final revision and acceptance: 15th October, 2000
ABSTRACT
- Published on: 1st November, 2000
- Keywords: CUVINTE CHEIE
- Final revision and acceptance: 15th October, 2000
ABSTRACT
- Published on: 1st June, 2000
- Keywords: CUVINTE CHEIE
- Final revision and acceptance: 15th May, 2000
ABSTRACT
- Published on: 1st June, 2000
- Keywords: CUVINTE CHEIE
- Final revision and acceptance: 15th May, 2000
ABSTRACT
- Published on: 1st June, 2000
- Keywords: CUVINTE CHEIE
- Final revision and acceptance: 15th May, 2000
ABSTRACT
- Published on: 1st June, 2000
- Keywords: CUVINTE CHEIE
- Final revision and acceptance: 15th May, 2000
Realizarea comparaţiilor între culturi, ţări sau regiuni, sau a comparaţiilor istorice, nu este o idee nouă în cadrul ştiinţelor sociale; ea este tot atât de veche ca tendinţa de a fundamenta generalizările teoretice pe evidenţa empirică, inductivă. Relativ nouă însă este ideea studierii diferenţelor sau similarităţilor în comportamentul oamenilor aparţinând diferitelor culturi de-a lungul timpului, în vederea stabilirii impactului acestora asupra acţiunilor economice. Motivele iniţierii unor asemenea studii, dat fiind gradul lor sporit de dificultate şi costul lor ridicat, trebuie să fie bine fundamentate. Ele trebuie căutate în eşecul teoriilor actuale de a găsi soluţii la problemele economice; cei care dezvoltă asemenea studii se gândesc în primul rând la efectele cognitive ale muncii lor. Prin derularea lor efectivă, studiile interculturale au marele merit că sporesc contactele între oamenii de ştiinţă, îmbunătăţesc comunicarea şi contribuie la convergenţa modurilor de gândire teoretică, a metodelor de a conduce cercetarea şi a limbajului conceptual. Ele ajută la răspândirea teoriilor şi a metodelor de cercetare empirică acolo unde acestea nu sunt cunoscute. Derularea efectivă a acestor studii ridică însă o serie de probleme metodologice, legate în special de caracterul lor comparativ şi interdisciplinar.
- Published on: 1st June, 2000
- Keywords: CUVINTE CHEIE
- Final revision and acceptance: 15th May, 2000
În ultimii ani s-au efectuat numeroase cercetări interesate în modalităţile de gestiune a resurselor umane în Europa. Ele arată uneori o foarte largă varietate de practici dar şi tendinţe comune ale unor grupuri de ţări. Deşi practicile din ţările vest-europene au anumite caracteristici determinate de ani de dezvoltare şi democraţie, ţările din estul Europei au nevoie să le cunoască pentru a se adapta integrării. Vom considera într-o analiză sintetică situaţia din cinci ţări - Germania, Spania, Marea Britanie, Italia, Franţa - având în vedere coordonatele pilotajului social. Vor fi prezentate caracteristicile majore din fiecare ţară cunoscând faptul că analizele detaliate clarifică alegerea politicii sociale ale fiecărei firme europene.
- Published on: 1st June, 2000
- Keywords: CUVINTE CHEIE
- Final revision and acceptance: 15th May, 2000
În ultimele două decenii omenirea trăieşte, din ce în ce mai intens, fenomenul globalizării pieţelor, însoţit de o internaţionalizare a peisajului economic, social şi cultural. O astfel de internaţionalizare dă naştere, firesc, unei multiculturalităţi ce afectează evoluţia întreprinderilor, evoluţia aşteptărilor şi comportamentelor actorilor economici individuali faţă de produse, servicii şi întreprinderi, importanţa informării şi comunicării. Intervenţia interculturalului cere luarea în considerare a convergenţelor transnaţionale şi a particularităţilor locale şi regionale, în acelaşi timp, ajungându-se la un aşa numit marketing al tendinţelor sau marketing prin tendinţe (trend marketing, în engleză, sau marketing par les tendances, în varianta franceză). Apar aspecte comune (datorate influenţelor culturale reciproce) în marketingul distribuţiei (lanţuri internaţionale de distribuitori), în cel al furnizorilor, în funcţionarea agenţiilor de comunicare şi, bineînţeles, asemănări ale comportamentului consumatorilor (nu este vorba nicidecum de o uniformizare sau omogenizare). De altfel, universul consumatorilor "internaţionali" este marcat de fenomene specifice, cum sunt dezvoltarea mono-menajelor şi aşa numitul papy-boom (creşterea ponderii populaţiei în vârstă), accentuarea sentimentelor de incertitudine faţă de un mediu bulversat, faţă de instituţii, ideologii şi religie, creşterea nevoii de protecţie şi personalizare etc. Ne vom opri în prezentul studiu, introductiv, doar asupra câtorva din aspectele marketingului tendinţelor influenţate de sfera interculturalului.
- Published on: 1st June, 2000
- Keywords: CUVINTE CHEIE
- Final revision and acceptance: 15th May, 2000
